La 1 Mai românii sârbătoresc ,,Armindenul” denumit și ,,Pomul de mai’’, un obicei de primăvară care scoate în evidență credința străveche populară în puterea benefică și protectoare a ramurilor înverzite asupra familiei și a întregii gospodării.
Image may be NSFW.
Clik here to view.
foto: apropotv
Denumirea populară de Arminden (Armindeni) provine de la Armin sau Irminden însemnând ziua lui Ieremia, sărbătoare consemnată în calendarul creștin-ortodox pe data de 1 mai. Sărbătoare în sine, Armindenul, este mult mai veche decât denumirea dată ulterior și se leagă de ritualurile vegetației care se efectuau primăvara, la început de nou anotimp și de nou
an.
Dimineața oamenii se spală cu rouă pentru sănatate, culeasă de dimineaţă din păduri, livezi sau grădini. Tradiția spune că acum se pun ramuri verzi la porți, pentru noroc și belsug iar la casele cu fete se pun puieți de mesteceni în fața porții.
Cu o zi înainte, se aduce din pădure o ramură verde sau un pom curățat, iar de 1 Mai se pune în fața casei, unde se lasă până la seceris, când se pune în focul cu care se coace pâinea din grăul cel nou.
În această dimineață se împodobesc cu ramuri verzi stâlpii porților și caselor, dar și intrările în adăposturile vitelor, pentru ca oameni si animale, deopotrivă, să fie protejați de forțele distrugătoare ale spiritelor malefice.
În tradiția populară, acestei zile i se mai spune și “ziua pelinului” sau “ziua bețivilor”. Superstițiile acestei zile sunt multe:
Citește articolul integral pe ANTENA SATELOR
